THOUSANDS OF FREE BLOGGER TEMPLATES ?

miercuri, februarie 09, 2011

Înseamnă nimic.



Cuvintele dor. Cuvintele te fac să zâmbeşti sau să plângi. Cuvintele îţi dau de gândit. Cuvintele te fac să ierţi. Cuvintele te fac să uiţi. Cuvintele te fac să râzi. Cuvintele te pot salva sau nu.
Cuvintele sunt doar cuvinte.
Ele sunt simple sunete care se pierd în vânt şi-şi pierd din semnificatie în timp sau în secunda 2. Cuvintele nu au putere, nu au cum să-ţi facă rău, nu au cum să te lovească şi să te lase să zaci pe podea zile intregi. Cu toate acestea, paradoxal, cuvintele pot face asta.
Ne încredem atât de mult în ele, încât trecem cu vederea lucrurile evidente. De exemplu, cineva ne spune că suntem talentaţi, în schimb pe faţă îi apare o grimasă de zile mari. Ce facem? Evident ne concentrăm pe faptul că acea persoană ne-a spus că suntem  talentaţi şi ne zicem că acea grimasă este pur şi simplu un tic de-al ei.
Când am încetat să înlocuim faptele cu vorbe?
Cel mai mult îmi plac cuvintele dintr-o relaţie. Ele sunt memorabile şi de neînlocuit, le considerăm unice, adevărate şi mai ales emoţionante... până ne dăm seama că vorbele fără fapte egal 0.
Să spunem că eşti într-o relaţie de ceva timp. Sunteţi amândoi îndrăgostiţi, fericiti si aveti senzatia ca toata lumea e a voastra. Va uitati unii in ochii celuilalt şi vă spuneţi că nimic nu vă poate despărţi, că pur şi simplu...căutarile s-au terminat şi începeţi să vă faceţi planuri pentru întreaga viaţă.
El sau ea îţi spune că nu îşi imaginează viaţa fără tine, că fără tine nu mai poate trăi, că fără tine nu o să se poată descurca, că tu eşti cel/cea care îi dă echilibru şi că niciodată nu o să te dezamăgească. Apoi, îţi spune că va lupta pentru iubirea voastră, că întotdeauna va veni înapoi, că niciodată nu o să te lase, că se va schimba, că dacă îi spui să plece, ea/el tot nu va pleca.
Urmează afirmarea faptului că nu mai este nimeni ca tine şi nimeni nu o să mai fie vreodată, că doar tu eşti cel/cea care-i poate aduce zâmbetul pe buze, care poate să-l/s-o înţeleagă şi fără de care viaţa nu mai merită trăită.
Cum ar fi toate aceste vorbe frumoase însoţite de faptul că: ea/el nu mai  are timp de tine, nu te ia în serios, uită datele importante, mereu te întristează?
Ce rost ar mai avea toate aceste vorbe dacă în cazul unei despărţiri, iubitul/iubita ta nu ar face nimic. Absolut nimic. După ce ţi-a spus şi ţi-a spus şi s-a bătut cu pumnul în masă şi te-a privit în ochi, ea/el pur şi simplu ar lăsa-o aşa.
În aceste cazuri cuvintele nu au nicio valoare, sau cel puţin nu ar trebui să aibă. Sunt nule, spuse de dragul de a fi spuse sau...
Uneori faptele sunt mai presus decât cuvintele, iar faptele însoţite de cuvinte sunt mai importante decât orice : un "te iubesc" şi un sărut sau un "adio" şi o uşă trântită.
Ar fi simplu dacă am putea alege..ori faptele ori cuvintele, din păcate nu suntem în masura de a face această alegere.
Am putea încerca ceva : vorbele, întotdeauna vor fi la fel sau aceleaşi, spuse de alte şi alte persoane pe diferite tonalităţi, faptele îşi păstrează doza de imprevizibil, aşa că hai să nu ne mai încredem atât de mult în cuvinte şi să încercăm să lăsăm mai mult faptele să vorbească...

miercuri, decembrie 08, 2010

tu nu mai erai aici...

Doar când plouă pot să ne crească aripi,
Îmi spuneai,
Doar când plouă poți să îți dai seama
Ce e aceea, de fapt, fericirea.
O să îți cumpăr Universul
Cu o mie de lei
Ca să găsești fericirea în formă de plasmă...
Uite-te în sus și imaginează-ți că acolo e imperiul tău.

Dar nu văd nimic,
Ți-am spus,
Plouă și mă dor ochii de atâta umbră.

Nu-i nimic, mă linișteai în șoaptă,
Nu-i nimic,
Poți să închizi ochii.
Imaginează-ți că vezi plasma ca pe o carte deschisă,
Și poți să citești în stele
Cum arată îngerii în fapt
Și cum coboară fericirea de sus.

Nu văd nimic,
Nu pot să văd nimic...

Închide ochii, mi-ai spus
Punându-mi mâinile pe gene,
Închide-i, și o să simți cum ploaia
Îți face aripi.
Universul e al tău, îți amintești,
Ți l-am cumpărat.
Acum taci și privește cerul pătrat
În picăturile atât de rotunde de ploaie.

Și-am stat așa ore întregi
Încercând să descifrez ce scrie acolo sus
Și când am deschis ochii
Nu aveam nici aripi, iar tu nu mai erai aici.
Ploua...
Și-am închis din nou ochii...

joi, noiembrie 11, 2010

O să fie bine !


Eu nu ştiu nimic. E amestesc haotic. Şi vreau să fac curat. Dar am un gând “o să fie bine”... şi continui... pentru că te iubesc...

joi, octombrie 14, 2010

E ca atunci cand...

Incepi sa tremuri, te albesti la fata, incerci sa te trezesti, dar imediat realizezi ca nu dormi, vrei sa vorbesti, dar cuvintele ti se transforma in sughituri, lacrimile iti curg siroaie pe obrajii paralizati si simti cum sufletul tau s-a materializat in sticla si cineva a venit cu un ciocan si ti l-a spart in milioane de bucati, bucati ce se plimba prin tot corpul tau intepandu-te si sufocandu-te, iar dintr-o data te prabusesti la pamant si tot ce poti sa faci este sa-ti lasi sentimentele sa se transforme in hohote de plans, sperand ca astfel sa iasa afara si niciodata sa nu se mai intoarca inapoi.
Ai simtit vreodata cum sufletul ti se rupe, iar tu nu poti face nimic sa-l opresti?
Ai simtit vreodata acea durere sufleteasca insuportabila, care urla in tine, te face sa te izbesti de toti peretii si care iti spune ca nimic nu va mai fi la fel si ca viata ta s-a oprit acolo si ca nimic din ceea ce se va intampla dupa nu ti-o va mai putea aduce inapoi?
Daca da, inseamna ca macar o data ai suferit...

vineri, octombrie 08, 2010

You are important...


Cati dintre voi v-ati privit macar o data ca fiind cel mai important lucru din viata celorlalti?
Cati dintre voi v-ati gandit macar o data, ca daca nu ati fi existat, cei apropiati ar fi avut cu totul si cu totul alta viata...si de cele mai multe ori nu una extraordinara?
Ne ducem existenta intr-un univers in care ne influentam reciproc unii pe altii si de cele mai multe ori, nici macar nu suntem constienti de asta.
Ma intreb...oare cand va fi momentul in care vom striga: eu cine sunt?
Mult timp am crezut ca increderea in oameni este esentiala, ca prietenia adevarata dureaza o viata si ca oamenii nu se pot schimba atat de usor.
Toate convingerile de mai sus, mi-au fost demontate intr-o clipire, cat sa ma intreb daca sunt eu prea inceata, sau lumea merge mult prea repede.
Unii oameni s-au schimbat in oamenii despre care vorbeau ca nu vor sa ajunga niciodata, s-au blocat intr-un cub de sticla pe peretii caruia scrie: NEGARE - NEINCREDERE-UITARE-SINGURATATE-FALSITATE si nu pot sa mai vada si restul cuvintelor.
Ei cred cu desavarsire ca le este bine asa...si ca nu exista altceva mai bun decat ceea ce au...si e atat de gresit, atat de dureros si atat de sfasietor..cu cat realizezi ca tu nu poti face nimic ca sa-i ajunti.
Mereu am pus suflet in tot ceea ce am facut si mai mult decat atat, am pus suflet in fiecare suflet pe care l-am intalnit si de care m-am atasat intr-un mod sau altul.
Uneori...mi-a fost atat de tare trantita usa in fata, fara regret, fara remuscari, fara amintiri, fara inima, incat am inceput sa cred ca unii oameni chiar sunt formati din pietre!
Nici nu-ti imaginezi cat de tare poti influenta persoana de langa tine...si uneori nu tocmai in modul cel mai extraordinar.
Nu cred ca ai sa realizezi niciodata cat de repede poti transforma un suflet bun, intr-un demon nelinistit si fara lumina.
Atat de multa putere avem noi oamenii..si aproape niciodata nu stim sa facem ceva bun cu ea. Mereu distrugem, intristam, ne razbunam, ne razgandim, ne facem negri, si mai negri, din ce in ce mai negri...
Te-ai intrebat vreodata cine va plange dupa tine, atunci cand nu vei mai fi?
Care vor fi persoanele care fara tine vor ramane incomplete?
Te-ai intrebat vreodata cine va sufla usurat la vederea trupului tau uscat?
Te-ai intrebat vreodata in gandul cui vei fi zi de zi?
Te-ai intrebat vreodata cate persoane au si vor avea o viata extraordinara, pentru simplu fapt ca tu ai facut parte din lumea lor?
Raspunsurile la aceste intrebari le vei descoperi cu timpul...sau niciodata, dar este important sa stii ca TU contezi...si ca TU, daca nu esti bun azi, poate nici cel de langa tine nu va fi.
Niciodata sa nu regreti lucrurile pe care le-ai facut cu buna stiinta: din dragoste, prietenie, respect, pentru ceea ce a fost sau pentru ceea ce va fi.
Sa nu regreti, chiar daca, cei pe care ai incercat sa-i ajuti...sunt cei care nu vor sa se mai uite in ochii tai.
Uneori oamenii nu stiu sa-ti ceara ajutorul, nu stiu ca au nevoie de ajutor si nu vor sa creada ca ei trebuie ajutati. Asta nu inseamna ca tu trebuie sa-i lasi...
Daca intr-adevar au insemnat ceva pentru tine, incearca sa fii mereu in umbra lor...astepta ca ei sa vina sa-ti spuna : am nevoie de tine...
Iar daca nu iti vor spune nimic...asta nu inseamna ca nu i-ai ajutat, pentru ca uneori a face nimic..inseamna sa faci totul.

joi, septembrie 16, 2010

O melodie care merita ascultata, in special de catre cei care sunt indragostiti !:) Enjoy !!!


 
Alex velea - Iti multumesc